Depresia este o tulburare ce se întinde pe o perioadă mai lungă de 2 săptămâni în care o persoană se simte tristă sau arată lipsă de interes pentru orice activitate, la care se adaugă tulburări de somn, alimentaţie, de concentrare sau o percepere diferită a propriei imagini. Cum depresia are efecte negative asupra întregului organism, s-ar putea explica de ce persoanele care suferă de depresie prezintă un risc mai mare să sufere şi de alte afecţiuni precum bolile cardiovasculare sau cancerul. S-a ajuns la această concluzie după ce au fost examinate rezultatele a 29 de studii diferite, care au analizat diferitele moduri în care depresia afectează organismul pe un eşantion de 3961 de persoane. Studiile au arătat în mod repetat că depresia este asociată cu creşterea nivelului parametrilor stresului oxidativ în organism. Stresul oxidativ este cauzat de un dezechilibru în organism care slăbeşte capacitatea acestuia de a se proteja de toxine. Cercetătorii au ajuns la concluzia că dacă se urmează un tratament împotriva depresiei, organismul işi revine relativ repede. În urma tratamentului, persoanele care au suferit de depresie sunt aproape imposibil de deosebit de cele sănătoase în ceea ce priveşte nivelul stresului oxidativ.
Persoanele care suferă de insomnie au o problemă reală, deoarece privarea de somn poate aduce cu sine probleme serioase de sănătate. Statisticile medicale arată că aproximativ 40% din populaţia lumii suferă de insomnie, iar 10% de insomnie cronică. Deşi este larg răspândită, problema este încă puţin înţeleasă, deoarece multe persoane evită să apeleze la specialist.
Studiind această problemă foarte răspândită, oamenii de ştiinţă au identificat, pentru prima dată, şapte gene care duc la apariţia insomniei. Cu această descoperire, cercetătorii au făcut un pas important înainte în întelegerea mecanismelor biologice care cauzează această condiţie.
În mod surprinzător, insomnia nu reprezintă, aşa cum s-a crezut până acum, o condiţie pur psihologică.
La acest studiu de amploare au participat aproximativ 113.000 de persoane, la care au fost descoperite cele şapte gene ale insomniei. Aceste gene joacă un rol în regularea transcripţiei, procesul prin care ADN-ul este citit pentru a se face o copie ARN şi prin eliberarea moleculelor de către celule pentru a comunica cu mediul lor. Una dintre genele identificate, MEIS1, a fost asociată cu alte două condiţii de tulburare a somnului.
În ziua de astăzi suntem înconjuraţi la tot pasul de tot felul de dispozitive inteligente menite să ne facă viaţa mai uşoară.
Cu toate acestea, folosirea ecranelor și modul în care suntem în permanență conectați la ele ne afectează vederea. Lumina albastră poate cauza oboseală, roșeață și iritații, simptome ce ne afectează activitățile de zi cu zi.
Sindromul ochilor obosiți de ecrane este un disconfort pe care mulți oameni îl simt după ce petrec mai mult de două ore în fața unui ecran digital. Lumina albastră specifică dispozitivelor electronice, impactează vederea și poate cauza nu doar probleme de vedere, ci și tulburări de somn.
Pe termen lung, expunerea la ecranele luminoase a dispozitivelor poate duce la formarea cataractei.
Siropul de arţar este folosit ca un îndulcitor, având proprietăţi de îndulcire mai puternice decât zahărul obişnuit. Este important de ştiut că acest sirop nu este destinat consumului de către persoanele diabetice.
În combinaţie cu suc de lămâie, chili şi apă, siropul de arţar poate fi folosit în diete de slăbire. Cei care doresc să-l folosească pentru îndulcirea preparatelor, trebuie să reţină că o jumătate de linguriţă de sirop de arţar înlocuieşte o lingură de zahăr.
Specialiştii susţin că o ceaşcă de ceai sau lapte îndulcit cu sirop de arţar are un efect relaxant şi calmant, ideal pentru combaterea tulburărilor de somn. De asemenea, o linguriţă de sirop de arţar poate fi consumată direct atunci când ne simţim lipsiţi de energie şi obosiţi.
În ciuda tuturor efectelor pozitive ale consumului de sirop de arţar, există şi dezavantaje, cum ar fi cele de ordin ecologic, deoarece transportul tocmai din Canada este poluant pentru mediu. Preţul unei sticle de sirop de arţar îl depăşeşte cu mult pe cel al unui pachet de zahăr.
Nimic nu se compară cu un duş fierbinte seara inainte de a merge la somn, însă acest obicei nu este tocmai indicat. Specialiştii spun că duşul pe care îl faci noaptea poate să îţi ofere o pauză în rutina de dimineaţă, în special dacă îţi place să dormi mai mult. Dar nu intra în duş chiar înainte de a merge la culcare.
Duşurile fierbinţi ar trebui să le faci cu mai mult de două ore înainte de a te culca, deoarece schimbările de temperatură vor tulbura factorii naturali ai corpului tău ce declanşează somnul, ajutandu-te sa dormi bine noaptea.
Învaţă să cureţi corect accesoriile de baie
Buretele de baie este excelent pentru exfoliere şi pentru a îndepărta pielea moartă, dar să nu uităm că aceste accesorii de baie sunt pline de microbi. Spală-ţi buretele de baie o dată pe săptămână, fie cu un amestec diluat pe bază de oţet din vin, fie printr-o sesiune în maşina de spălat vase.
Stoarce buretele după duş şi aseaza-l pe un raft, unde se poate usca cât mai mult cu putinţă. Iar dacă decizi să te speli pe corp cu un prosop sau cârpă moale, asigură-te că o cureţi în fiecare săptămână.