O echipă de cercetători de la Brigham Young University a realizat un nou studiu potrivit căruia sunetul provocat de procesul de masticaţie scade pofta de mâncare. Acesta este motivul pentru care experţii recomandă ca atunci când oamenii se află la masă să nu asculte muzică şi să nu se uite la televizor sau la un film pe laptop, deoarece aceste sunete pot masca zgomotul pe care îl fac atunci când mestecă. Pe langă acestea, atunci când sunt distraşi de ceva, oamenii tind să consume mai multă mâncare. Cercetătorii au descoperit şi că o persoană mănâncă semnificativ mai puţin dacă se concentrează pe sunetele pe care le face atunci când mestecă şi înghite. Studiul a fost realizat cu ajutorul a mai mulţi voluntari, care au fost puşi să mănânce covrigi. În acest timp, unii au ascultat muzică tare la căşti, iar alţii au purtat căştile fără a auzi nimic. Cei care au ascultat muzică au mâncat, în medie, 4 covrigi, iar cei care nu au făcut acest lucru au consumat in medie 2,75 covrigi. Deşi la prima vedere diferenţa nu pare mare, pe parcursul unei săptămâni sau a unui an, efectele se vor vedea cu siguranţă în ceea ce priveşte masa corporală.
Muzica este parte componentă a naturii, fiind omniprezentă. De-a lungul anilor, aceasta a continuat să însoțească omul în evoluția sa, fiind prezentă în momentele esențiale.
Ne place un anumit gen de muzică din același motiv pentru care ne place un anumit fruct sau fel de mâncare. Muzica poate fi considerată un alt ingredient de care avem nevoie mai mult sau mai puțin în viață, hrănindu-ne spiritual. Așadar, muzica înainte de toate, este o necesitate atât fizică cât și psihologică.
Problema este că, în anumite condiţii, muzică poate crea probleme serioase în ceea ce priveşte auzul.
Spre exemplu, un studiu de anvergură realizat de Institutul Regal pentru persoanele cu handicap auditiv din Marea Britanie a venit cu rezultate sumbre pentru amatorii de muzica ascultată la maxim. Jumătate din cei 2700 de subiecţi examinaţi şi-au pierdut auzul datorită muzicii puternice din cluburi şi de la festivaluri.
Specialiştii declară că se află în faţa unei situaţii de-a dreptul alarmante, deoarece aproximativ 80% dintre persoanele examinate în studiu prezintă cazuri de înfundare a urechilor şi imbolnăvire a organelor interne ale urechii.
cluburi, festivaluri, handicap auditiv, muzica, muzica la maxim, orl, pierderea auzului, surzire
Cunoscutul chitarist şi compozitor englez Robert Fripp spunea că ‘’muzica este vinul care umple cupa tăcerii’’. Trebuie să recunoaştem că fiecare dintre noi iubeşte cel puţin un anumit gen de muzică şi că nu există zi sau măcar săptămână din viaţa noastră în care să nu ascultăm sau să nu fredonăm o melodie care ne place.
Cercetătorii au descoperit însă că nu este bine să asculţi muzică la birou, spre exemplu. Deşi ai impresia că muzica îţi dă acel impuls de care ai nevoie pentru o zi de muncă cu spor, studiile ne contrazic. Muzica nu ne face să muncim mai repede sau mai mult. Din contră, ne scade capacitatea de concentrare şi ne distrage atenţia. Din păcate, creierul nu se pricepe aşa de bine la multi-tasking, mai ales atunci când asculţi o piesă care te face să tresalţi.
Practic, muzica declanÅŸează „hormonul fericirii”, dopamina. Când dai peste o piesă pe care o adori, se eliberează ÅŸi mai multă dopamină, creând ÅŸi mai multă plăcere. Din această cauză, curăţenia Å£i se pare mult mai plăcută în timp ce asculÅ£i muzica favorită.
Totuşi, ascultatul muzicii în timpul serviciului pentru unii oameni poate sa fie benefică, deoarece reduce tensiunea şi stresul, arată
Muzica joacă un rol important în vieţile nostre, de vreme ce o ascultăm la muncă, în timpul exerciţiilor, când suntem fericiţi sau când căutăm fericirea, când suntem supăraţi sau când încercăm să ne explicăm mai bine sentimentele şi simţirile.
Pe lângă faptul că dă o stare de bine şi reduce stresul, muzica lentă reduce ritmul cardiac şi îmbunătăţeşte producerea hormonului de creştere, care duce, la rândul lui, la întărirea sistemului imunitar reducând inflamaţia.
Studiile din domeniul educaţiei au arătat că muzica ascultată la vârste fragede stimulează buna funcţionare a creierului la copii şi ajută la creşterea performantelor verbale. Muzica are deci beneficii asupra sănătăţii mentale, iar aici există două tipuri de terapii: muzica vazută ca expresie a sinelui (cu proprietăţi de vindecare) şi muzica văzută ca formă de comunicare cu cei din jur. Aşa cum am spus şi mai înainte, muzica are această calitate de a-i ajuta pe indivizi să descopere mai lesne care sunt problemele de ordin emoţional care nu le dau pace.
De asemenea, muzica îi ajută pe cei aflaţi în suferinţă să treacă mai uşor peste durere, ajută la buna funcţionare a aparatului respirator şi
Conform unui studiu publicate în Statele Unite muzica îi ajută pe bebeluși să învețe să vorbească. S-a ajuns la această concluzie după ce a fost analizat comportamentul unor copilaşi participanți la jocuri ce implicau ritmuri muzicale.
Pe toată desfăşurarea studiului au fost comparaţi 20 de copii de nouă luni care au ascultat ritmuri muzicale bătute într-o mică tobă cu alți 19 bebeluși de aceeași vârstă care se jucau cu alte jucării (mașinuțe sau cuburi). Ei au constatat că bebelușii din grupul de jocuri muzicale prezentau o activitate mai intensă în regiunile creierului care asigură detectarea caracteristicilor vocale și muzicale, lucru important în învățarea limbii.
Practic acest studiu sugerează faptul că expunerea la ritmuri muzicale la o vârstă fragedă poate duce la îmbunătățirea capacității de a detecta ritmuri în limbaj și le poate anticipa. Acest lucru înseamnă că o stimulare muzicală timpurie poate avea efecte mai extinse asupra capacităților cognitive ceea ce reprezintă un aspect extrem de important.
BebeluÈ™ii experimentează un mediu complex, în care sunetele, lumina È™i senzaÈ›iile variază în permanență. Pentru a dobândi capacitatea de a vorbi, copilul trebuie sÄ